opunere

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din opune.

Pronunție

  • AFI: /o'pu.ne.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
opunere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ opunere opuneri
Articulat opunerea opunerile
Genitiv-Dativ opunerii opunerilor
Vocativ opunere, opunereo opunerilor
  1. acțiunea de a opune și rezultatul ei.


Traduceri