orândar
română
Etimologie
Din orândă + sufixul -ar. Confer ucraineană орeндар (orendar).
Pronunție
- AFI: /o.rɨn'dar/
Substantiv
| Declinarea substantivului orândar | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | orândar | orândari |
| Articulat | orândarul | orândarii |
| Genitiv-Dativ | orândarului | orândarilor |
| Vocativ | orândarule | orândarilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online