arendaș

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din arendă + sufixul -aș.

Pronunție

  • AFI: /a.ren'daʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
arendaș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ arendaș arendași
Articulat arendașul arendașii
Genitiv-Dativ arendașului arendașilor
Vocativ arendașule arendașilor
  1. persoană care ia în arendă un bun (mai ales o proprietate agricolă mai întinsă).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe