orchestrant

română

Etimologie

Din orchestră + sufixul -ant.

Pronunție

• AFI: /or.kes'trant/

Substantiv

Declinarea substantivului orchestrant
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	orchestrant	orchestranți
Articulat	orchestrantul	orchestranții
Genitiv-Dativ	orchestrantului	orchestranților
Vocativ	orchestrantule	orchestranților

1. persoană care face parte dintr-o orchestră; instrumentist.

Cuvinte derivate

• orchestrantă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online