orpiment

română

Etimologie

Din franceză orpiment.

Pronunție

• AFI: /or.pi'ment/

Substantiv

Declinarea substantivului orpiment
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	orpiment	orpimenturi
Articulat	orpimentul	orpimenturile
Genitiv-Dativ	orpimentului	orpimenturilor
Vocativ	orpimentule	orpimenturilor

1. pigment natural de arsen, de culoare galben-strălucitor, folosit ca vopsea în pictură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online