ostropeț

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /os.tro'peʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
ostropeț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ostropeț ostropețuri
Articulat ostropețul ostropețurile
Genitiv-Dativ ostropețului ostropețurilor
Vocativ ostropețule ostropețurilor
  1. (reg.) ostropel.

Expresii

  • A umbla cu ostropețul = a umbla din casă în casă, invitând la ospățul de a doua zi după cununie


Traduceri

Referințe