ostropel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /os.tro'pel/


Substantiv


Declinarea substantivului
ostropel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ostropel ostropeluri
Articulat ostropelul ostropelurile
Genitiv-Dativ ostropelului ostropelurilor
Vocativ ostropelule ostropelurilor
  1. fel de mâncare preparată din carne (de pasăre), cu sos de oțet, făină și usturoi; ostropeț.


Traduceri

Referințe