păcurărel

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din păcurar + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /pə.ku.rə'rel/


Substantiv


Declinarea substantivului
păcurărel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ păcurărel păcurărei
Articulat păcurărelul păcurăreii
Genitiv-Dativ păcurărelului păcurăreilor
Vocativ păcurărelule păcurăreilor
  1. (pop.) păcurăraș.


Traduceri

Anagrame

Referințe