păstrăvior

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din păstrăv + sufixul -ior.

Pronunție

  • AFI: /pəs.trə'vjor/


Substantiv


Declinarea substantivului
păstrăvior
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ păstrăvior păstrăviori
Articulat păstrăviorul păstrăviorii
Genitiv-Dativ păstrăviorului păstrăviorilor
Vocativ păstrăviorule păstrăviorilor
  1. diminutiv al lui păstrăv.


Traduceri

Referințe