pătuț

română

Etimologie

Din pat + sufixul -uț.

Pronunție

• AFI: /pəˈtuʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului pătuț
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pătuț	pătuțuri
Articulat	pătuțul	pătuțurile
Genitiv-Dativ	pătuțului	pătuțurilor
Vocativ	pătuțule	pătuțurilor

1. diminutiv al lui pat; (spec.) pat de copil; pătișor, pătuc, pătucean.

Traduceri

Traduceri

ucraineană: ліжечко (українська)

Referințe

• DEX '98 via DEX online