persecuție

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză persécution.

Pronunție

  • AFI: /per.se'ku.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
persecuție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ persecuție persecuții
Articulat persecuția persecuțiile
Genitiv-Dativ persecuției persecuțiilor
Vocativ persecuție persecuțiilor
  1. urmărire nedreaptă și perseverentă a cuiva, cu intenția de a-i provoca un rău, un neajuns; prigoană; (cu sens atenuat) nedreptate repetată cu insistență; persecutare.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe