petulanță

română

Etimologie

Din franceză pétulance.

Pronunție

• AFI: /pe.tu'lan.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului petulanță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	petulanță	invariabil
Articulat	petulanța	invariabil
Genitiv-Dativ	petulanței	invariabil
Vocativ	petulanță	invariabil

1. (livr.) ardoare exuberantă (bruscă și adesea dezordonată); (p.ext.) îndrăzneală, temeritate.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• epatantul

Referințe

• DEX '98 via DEX online