ardoare

română

Etimologie

Din franceză ardeur < latină ardor.

Pronunție

• AFI: /ar'do̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului ardoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ardoare	invariabil
Articulat	ardoarea	invariabil
Genitiv-Dativ	ardorii	invariabil
Vocativ	'	'

1. imbold lăuntric puternic care ușurează realizarea unei acțiuni.

   Ardoarea lui era demnă de admirat.

Sinonime

• avânt, entuziasm, fervoare, râvnă, sârguință, străduință, zel, (înv.) nepreget, nepregetare, osârdie, osârdnicie, osârduință, osârduire, osârditură, protimie

Cuvinte derivate

• ardent

Cuvinte apropiate

• arde

Traduceri

înflăcărare, pasiune

bosniacă: vatrenost (bosanski) f., gorljivost (bosanski) f. bulgară: плам (български) (plam), жар (български) (žar), страст (български) (strast), усърдие (български) (usârdie) coreeană: 열정 (한국어) croată: vatrenost (hrvatski) f., gorljivost (hrvatski) f. engleză: ardour (English) (Regaul Unit și Canada), ardor (English) (SUA) estoniană: tulisus (eesti) finlandeză: lämpö (suomi), tunteen palo (suomi); into (suomi), innostus (suomi), innokkuus (suomi) (fervoare); into (suomi), intohimo (suomi) (pasiune) franceză: ardeur (français) f., ferveur (français) f. germană: Begeisterung (Deutsch) f., Feuereifer (Deutsch) m., Hitze (Deutsch) f., Überschwang (Deutsch) m.

italiană: ardore (italiano) m. japoneză: 熱意 (日本語) (ねつい, netsui) maghiară: hév (magyar), lelkesedés (magyar) poloneză: żar (polski), ogień (polski), płomień (polski) portugheză: ardor (português) m. rusă: пыл (русский) (p'il) m., рвение (русский) (rveine) n. scoțiană: dèine (Scots) f., dìoghras (Scots) m. spaniolă: ardor (español) m. suedeză: glöd (svenska) c., iver (svenska) c. turcă: gayret (Türkçe), şevk (Türkçe), ateş (Türkçe)

Referințe

• DEX online