picăturică

română

Etimologie

Din picătură + sufixul -ică.

Pronunție

• AFI: /pi.kə.tu'ri.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului picăturică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	picăturică	picăturele
Articulat	picăturica	picăturelele
Genitiv-Dativ	picăturelei	picăturelelor
Vocativ	picăturică	picăturelelor

1. diminutiv al lui picătură.
2. pată mică.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online