pință
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /'pin.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului pință | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pință | pințe |
| Articulat | pința | pințele |
| Genitiv-Dativ | pinței | pințelor |
| Vocativ | pință | pințelor |
- (zool.; reg.) popândău.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online