plugărime

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din plugar + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /plu.gə'ri.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
plugărime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plugărime invariabil
Articulat plugărimea invariabil
Genitiv-Dativ plugărimii invariabil
Vocativ plugărime invariabil
  1. mulțime de plugari, totalitatea plugarilor; (p.gener.) țărănime.


Traduceri

Referințe