pocnire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din pocni.

Pronunție

  • AFI: /pok'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
pocnire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pocnire pocniri
Articulat pocnirea pocnirile
Genitiv-Dativ pocnirii pocnirilor
Vocativ pocnire, pocnireo pocnirilor
  1. acțiunea de a pocni și rezultatul ei.


Traduceri