pofidă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din poloneză pochyba.

Pronunție

  • AFI: /po'fi.də/


Substantiv


Declinarea substantivului
pofidă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pofidă pofide
Articulat pofida pofidele
Genitiv-Dativ pofidei pofidelor
Vocativ pofidă pofidelor
  1. ciudă, necaz.

Locuțiuni

  • (loc.prep.) În pofida cuiva (sau a ceva) = în ciuda, în necazul cuiva (sau a ceva).


Traduceri

Referințe