polcovnicie

română

Etimologie

Din polcovnic + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /pol.kov.ni'ʧi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului polcovnicie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	polcovnicie	invariabil
Articulat	polcovnicia	invariabil
Genitiv-Dativ	polcovniciei	invariabil
Vocativ	polcovnicie	invariabil

1. (înv.) funcția de polcovnic, autoritatea reprezentată printr-un polcovnic.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online