polițai
Etimologie
Din germană Polizei.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului polițai | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | polițai | polițai |
| Articulat | polițaiul | polițaii |
| Genitiv-Dativ | polițaiului | polițailor |
| Vocativ | polițaiule | polițailor |
- șef al poliției într-un oraș de provincie sau într-o circumscripție de oraș mai mare, în vechea organizare a țării; polițmaistru.
- (în trecut) sergent de stradă sau agent de poliție.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online