poligrafist

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din poligrafie + sufixul -ist.

Pronunție

  • AFI: /po.li.gra'fist/


Substantiv


Declinarea substantivului
poligrafist
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ poligrafist poligrafiști
Articulat poligrafistul poligrafiștii
Genitiv-Dativ poligrafistului poligrafiștilor
Vocativ poligrafistule poligrafiștilor
  1. (rar; și adjectival) persoană specializată în poligrafie.


Traduceri

Referințe