pomera

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

catalană

(català)

Variante

Etimologie

Din poma („măr”) +‎ -era.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /poˈme.ɾa/
  • (central) AFI: /puˈme.ɾə/
  • (oriental) AFI: /poˈme.ɾə/


Substantiv

pomera f., pomeres pl.

  1. (bot.) măr (arbore)

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Referințe