portcuțit
Etimologie
Din port- + cuțit (după franceză porte-couteau).
Pronunție
- AFI: /por.tku'ʦit/
Substantiv
| Declinarea substantivului portcuțit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | portcuțit | portcuțite |
| Articulat | portcuțitul | portcuțitele |
| Genitiv-Dativ | portcuțitului | portcuțitelor |
| Vocativ | portcuțitule | portcuțitelor |
- organ al unei mașini-unelte de așchiere care servește la fixarea în poziția dorită a unuia sau a mai multor cuțite, în vederea prelucrării pieselor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online