prăpăditor

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a prăpădi + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /prə.pə.di'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
prăpăditor
Singular Plural
Masculin prăpăditor prăpăditori
Feminin prăpăditoare prăpăditoare
Neutru prăpăditor prăpăditoare
  1. (rar) care prăpădește; nimicitor, distrugător; ucigător.


Traduceri

Referințe