prăvăliuță

română

Etimologie

Din prăvălie + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /prə.və.li'u.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului prăvăliuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prăvăliuță	prăvăliuțe
Articulat	prăvăliuța	prăvăliuțele
Genitiv-Dativ	prăvăliuței	prăvăliuțelor
Vocativ	prăvăliuță	prăvăliuțelor

1. prăvălioară.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online