prăvălioară
română
Etimologie
Din prăvălie + sufixul -ioară.
Pronunție
- AFI: /prə.və.li'o̯a.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului prăvălioară | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prăvălioară | prăvălioare |
| Articulat | prăvălioara | prăvălioarele |
| Genitiv-Dativ | prăvălioarei | prăvălioarelor |
| Vocativ | prăvălioară | prăvălioarelor |
- diminutiv al lui prăvălie; prăvăliuță.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online