precurmător

română

Etimologie

Din a (se) precurma + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /pre.kur.mə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului precurmător
	Singular	Plural
Masculin	precurmător	precurmători
Feminin	precurmătoare	precurmătoare
Neutru	precurmător	precurmătoare

1. (înv.) care pune capăt, care întrerupe, care oprește (brusc).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online