precurma

română

Etimologie

Din pre- + a curma.

Pronunție

• AFI: /pre.kur'ma/

Verb

Conjugarea verbului (se) precurma
Infinitiv	a (se) precurma
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) precurm
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) precurme
Participiu	precurmat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) (înv.) a (se) întrerupe (brusc), a (se) sfârși, a (se) curma.

Cuvinte derivate

• precurmare
• precurmător

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online