Sari la conținut

precuvânta

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din pre- + a cuvânta.

Pronunție

  • AFI: /pre.ku.vɨn'ta/


Verb


Conjugarea verbului
precuvânta
Infinitiv a precuvânta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
precuvântez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să precuvânteze
Participiu precuvântat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (înv.) a scrie, a face o precuvântare.


Traduceri

Referințe