prefăcătorie

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din prefăcător + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /pre.fə.kə.to'ri.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
prefăcătorie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prefăcătorie prefăcătorii
Articulat prefăcătoria prefăcătoriile
Genitiv-Dativ prefăcătoriei prefăcătoriilor
Vocativ prefăcătorie prefăcătoriilor
  1. mod de comportare, de manifestare specific omului prefăcut; fățărnicie, ipocrizie, simulare, prefăcătură.


Traduceri

Referințe