prelecție
română
Etimologie
Din latină praelectio, praelectionis.
Pronunție
- AFI: /pre'lek.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului prelecție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prelecție | prelecții |
| Articulat | prelecția | prelecțiile |
| Genitiv-Dativ | prelecției | prelecțiilor |
| Vocativ | prelecție | prelecțiilor |
- (înv.) prelegere.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online