preoțime

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din preot + sufixul -ime.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
preoțime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ preoțime invariabil
Articulat preoțimea invariabil
Genitiv-Dativ preoțimii invariabil
Vocativ preoțime invariabil
  1. tagma preoților; mulțime de preoți, totalitatea preoților.


Traduceri

Anagrame

Referințe