Sari la conținut

preoțime

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din preot + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /pre.oˈʦi.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
preoțime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ preoțime invariabil
Articulat preoțimea invariabil
Genitiv-Dativ preoțimii invariabil
Vocativ preoțime invariabil
  1. tagma preoților; mulțime de preoți, totalitatea preoților.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=preoțime&oldid=995963”