pricinuire

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din pricinui.

Pronunție

  • AFI: /pri.ʧi.nu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
pricinuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pricinuire pricinuiri
Articulat pricinuirea pricinuirile
Genitiv-Dativ pricinuirii pricinuirilor
Vocativ pricinuire, pricinuireo pricinuirilor
  1. acțiunea de a pricinui și rezultatul ei.


Traduceri