pricinui

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din pricină + sufixul -ui.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
pricinui
Infinitiv a pricinui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
pricinuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să pricinuiască
Participiu pricinuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a fi cauza, mobilul a ceva; a produce, a determina, a provoca, a prilejui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe