prielnic

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a prii + sufixul -elnic.

Pronunție

  • AFI: /pri'jel.nik/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
prielnic
Singular Plural
Masculin prielnic prielnici
Feminin prielnică prielnice
Neutru prielnic prielnice
  1. care favorizează apariția sau desfășurarea unei acțiuni, a unui fenomen, a unui eveniment; favorabil, avantajos; potrivit, oportun.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe