prioritate

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză priorité.

Pronunție

  • AFI: /pri.o.ri'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
prioritate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prioritate priorități
Articulat prioritatea prioritățile
Dativ-Genitiv priorității priorităților
Vocativ prioritate priorităților
  1. însușirea de a fi primul în timp; dreptul de a ocupa primul loc ca importanță, ca valoare, ca demnitate; precădere, primordialitate, întâietate.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe