probăluire
română
Etimologie
Din probălui.
Pronunție
- AFI: /pro.bə.lu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului probăluire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | probăluire | probăluiri |
| Articulat | probăluirea | probăluirile |
| Genitiv-Dativ | probăluirii | probăluirilor |
| Vocativ | probăluire, probăluireo | probăluirilor |
- acțiunea de a probălui și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a probălui