probare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din proba.

Pronunție

  • AFI: /pro'ba.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
probare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ probare probări
Articulat probarea probările
Genitiv-Dativ probării probărilor
Vocativ probare, probareo probărilor
  1. acțiunea de a proba și rezultatul ei.


Traduceri