proclamare
Etimologie
Din proclama.
Pronunție
- AFI: /pro.kla'ma.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului proclamare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | proclamare | proclamări |
| Articulat | proclamarea | proclamările |
| Genitiv-Dativ | proclamării | proclamărilor |
| Vocativ | proclamare, proclamareo | proclamărilor |
- acțiunea de a proclama și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a proclama