proclamare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din proclama.

Pronunție

  • AFI: /pro.kla'ma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
proclamare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ proclamare proclamări
Articulat proclamarea proclamările
Genitiv-Dativ proclamării proclamărilor
Vocativ proclamare, proclamareo proclamărilor
  1. acțiunea de a proclama și rezultatul ei.


Traduceri