promptitudine

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză promptitude < latină promptitudo, promptitudinis.

Pronunție

  • AFI: /promp.ti'tu.di.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
promptitudine
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ promptitudine promptitudini
Articulat promptitudinea promptitudinile
Dativ-Genitiv promptitudinii promptitudinilor
Vocativ promptitudine promptitudinilor
  1. însușirea de a fi prompt; rapiditate (și punctualitate) în executarea unui lucru.


Traduceri

Referințe