executare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a executa.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
executare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ executare executări
Articulat executarea executările
Genitiv-Dativ executării executărilor
Vocativ executare executărilor
  1. acțiunea de a (se) executa și rezultatul ei; îndeplinire, execuție.
  2. îndeplinire a unei obligații (lege, contract, hotărâre etc.) a unui organ de jurisdicție.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe