pruncă

română

Etimologie

Din prunc + sufixul -ă.

Pronunție

• AFI: /'prun.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului pruncă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pruncă	prunce
Articulat	prunca	pruncele
Genitiv-Dativ	pruncei	pruncelor
Vocativ	pruncă	pruncelor

1. (înv. și reg.) copil de sex feminin.
2. fată tânără.
3. fiică.

Cuvinte derivate

• prunculiță
• pruncuță

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online