fiică

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
O mamă cu fiica sa

română

Etimologie

Din fie + sufixul -ică.

Pronunție

  • AFI: /fi'i.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
fiică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fiică fiice
Articulat fiica fiicele
Dativ-Genitiv fiicei fiicelor
Vocativ fiico fiicelor
  1. persoană de sex feminin privită în raport cu părinții săi.
    Aceea e fiica mea.

Sinonime

Antonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe