prunum

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

latină

(Latina)

Etimologie

Din greacă antică προῦμνον (proûmnon, „prună”).

Pronunție

  • AFI: /ˈpruː.nʊm/


Substantiv


Declinarea substantivului
prūnum
n. Singular Plural
Nominativ prūnum prūna
Genitiv prūnī prūnōrum
Dativ prūnō prūnīs
Acuzativ prūnum prūna
Ablativ prūnō prūnīs
Vocativ prūnum prūna
  1. (bot.) prună

Cuvinte apropiate

Referințe