prună

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : prunã, pruna, prüna
Prune

română

Etimologie

Din latină prūna.

Pronunție

  • AFI: /'pru.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
prună
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prună prune
Articulat pruna prunele
Dativ-Genitiv prunei prunelor
Vocativ ' '
  1. fructul prunului, drupă de formă alungită, de culoare vânătă sau gălbuie, cu sâmbure mare.

Sinonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • Parcă are prune în gură = se spune despre cineva care vorbește neclar, care pronunță cuvintele nedeslușit


Traduceri

Referințe