purcedere

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din purcede.

Pronunție

  • AFI: /pur'ʧe.de.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
purcedere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ purcedere purcederi
Articulat purcederea purcederile
Genitiv-Dativ purcederii purcederilor
Vocativ purcedere, purcedereo purcederilor
  1. acțiunea de a purcede și rezultatul ei.


Traduceri