Sari la conținut

puricătură

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a purica + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /pu.ri.kə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
puricătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ puricătură puricături
Articulat puricătura puricăturile
Genitiv-Dativ puricăturii puricăturilor
Vocativ puricătură puricăturilor
  1. (pop. și fam.) puricat.


Traduceri

Referințe