puricare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din purica.

Pronunție

  • AFI: /pu.ri'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
puricare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ puricare puricări
Articulat puricarea puricările
Genitiv-Dativ puricării puricărilor
Vocativ puricare, puricareo puricărilor
  1. acțiunea de a purica și rezultatul ei.


Traduceri