purim

română

Etimologie

Din ebraică purim.

Pronunție

• AFI: /pu'rim/

Substantiv

Declinarea substantivului purim
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	purim	invariabil
Articulat	purimul	invariabil
Genitiv-Dativ	purimului	invariabil
Vocativ	purimule	invariabil

1. sărbătoare religioasă mozaică celebrată la începutul primăverii.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• irump
• rumpi

Referințe

• DEX '98 via DEX online