pustiire
română
Etimologie
Din pustii.
Pronunție
- AFI: /pus.ti'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului pustiire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pustiire | pustiiri |
| Articulat | pustiirea | pustiirile |
| Genitiv-Dativ | pustiirii | pustiirilor |
| Vocativ | pustiire, pustiireo | pustiirilor |
- acțiunea de a pustii și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a pustii